ScoaladeAntreprenoriat

Ce obligatii are vanzatorul cand cumparatorul descopera ca a achizitionat un bun necorespunzator?

cumparator

Sunt situatii in care cumparam un bun fara a avea expertiza necesara sau fara a intui eventualele defecte ale acestuia. Ajungand acasa, suntem pusi in fata unui lucru neplacut, acela de a constata ca am platit pentru ceva care nu ne e deloc util sau utilitatea e cu mult diminuata fata de ceea ce asteptam de la produsul in cauza.

Chiar daca trece o perioada pana cand realizam acest lucru, legislatia romana ne vine in ajutor, existand texte de lege care incearca sa remedieze acest derapaj, acoperind atat situatiile in care vanzatorul e de rea credinta, cat si pe cele in care e de buna credinta. Normele de drept comun sunt prevazute in articolul 1707 si urmatoarele din Codul civil. Exista si legi speciale in acest sens, ele aplicandu-se cu prioritate, cum ar fi Legea 449 din 2003.

Conditiile in care vanzatorul poate fi tras la raspundere pentru predarea unui bun necorespunzator

Exista trei conditii care trebuie sa fie indeplinite cumulativ pentru ca vanzatorul sa raspunda pentru predarea unui bun necorespunzator, care prezinta vicii. Acestea vizeaza protejarea atat a cumparatorului cat si a vanzatorului, astfel incat nici unul sa nu abuzeze de drepturile lui pentru a obtine un avantaj nejustificat.

Prima conditie o intalnim in articolul 1707 alineat 2 din C. Civil. Viciul trebuie sa fie ascuns la momentul predarii astfel incat acesta sa nu poata fi descoperit „fara asistenta de specialitate, de catre un cumparator prudent si diligent”. Aici nu se face referire la defecte fizice, cum ar zgarieturi sau lovituri, ce pot fi depistate de orice cumparator, ci mai mult la detalii tehnice, in general.

Nu este considerat viciu ascuns nici atunci cand defectul ii e adus la cunostinta cumparatorului, iar acesta si-l asuma.

A doua conditie o gasim in alineatul 3 al aceluiasi articol care precizeaza ca viciul trebuie sa fi existat in momentul predarii bunului, iar nu sa apara pe parcurs. In cele din urma, a treia conditie spune ca viciul trebuie sa fie grav. Aceasta se deduce din interpretarea, per ansamblu, a normelor din Codul civil si nu este prevazuta expres.

Gravitatea viciului e greu de cuantificat si aceasta poate fi stabilita doar de instanta de judecata. In principiu, un viciu este grav atunci cand bunul devine impropriu intrebuintarii la care e destinat sau cand diminueaza suficient de mult utilitatea acestuia, incat camparatorul, in cunostinta de cauza, nu ar fi cumparat produsul sau l-ar fi achizitionat la un pret mai mic.

Ca exceptie, in cazul vanzarilor silite, vanzatorul nu poate fi tras la raspundere pentru predarea unui bun care prezinta vicii ascunse.

Obligatiile vanzatorului in cazul existentei unor vicii ascunse

Daca sunt indeplinite cele trei conditii mentionate mai sus, vanzatorului ii revin o serie de obligatii care depind, in mare masura, de pretentiile cumparatorului, care poate cere fie inlaturarea viciilor pe cheltuiala celui dintai, fie inlocuirea bunului vandut cu un alt produs lipsit de vicii, fie reducerea corespunzatoare a pretului, fie rezolutiunea vanzarii, adica repunerea partilor in situatia anterioara incheierii conventiei (contractul se considera neincheiat).

In niciun caz vanzatorul nu poate alege mai mult de o solutie din cele patru, iar decizia ii poate fi modificata de judecator (cu o alta solutie din cele amintite si daca nu exista o intelegere intre parti), tinand cont de gravitatea viciului ascuns.

In cazul in care vanzatorul stia de viciu in momentul predarii bunului, adica era de rea credinta, acesta va plati si daune-interese, indiferent de solutia aleasa de instanta sau cumparator.

Conditie prealabila intentarii actiunii in instanta

Inainte de a introduce o cerere in instanta, cumparatorul este obligat sa denunte viciile, adica sa le aduca la cunostinta camparatorului si sa incerce sa ajunga la un consens cu el in ceea ce priveste stingerea acestui conflict. Abia dupa ce nu reuseste sa cada de acord, poate inainte cererea de chemare in judecata.

Aducerea la cunostinta se realizeaza intr-un termen rezonabil de la descoperirea viciilor. In cazul in care vanzatorul este un profesionist, iar bunul vandut este mobil, termenul este fix, de doua zile lucratoare.

Termenul „profesionist” nu trebuie interpretat in sensul ca persoana care are aceasta titulatura detine o anumita calificare. Articolul 3 din Codul civil defineste profesionistul ca fiind o persoana care exploateaza o intreprindere, adica „exercita sistematic o activitate organizata ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea unor bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop lucrativ”.

Mentiuni: Precizarile facute mai sus sunt valabile pentru orice tip de contract de vanzare-cumparare si indiferent daca vanzatorul este sau nu profesionist.

About the author

Acest site dedicat oamenilor intreprinzatori a aparut din pasiune pentru antreprenoriat si cu ajutorul unui proiect european la care Asociatia Travel Focus a fost partener. Ne propunem ca inclusiv dupa finalizarea proiectului sa-l dezvoltam si sa il transformam intr-un portal de interes, cu informatii utile pentru oamenii de afaceri, dar mai ales pentru cei la inceput de drum, dornici sa se lanseze in afaceri.

Related

JOIN THE DISCUSSION